top of page

Cine suntem?

Ce este Masoneria

(sau Francmasoneria)?

  1. Francmasoneria este un ordin inițiatic, care are la bază o învățătură ezoterică, ale cărui membri sunt înfrățiți prin idealuri comune morale, spirituale și sociale;

  2. Francmasoneria nu se preocupă de convingerile politice sau religioase, ci subliniază importanța sarcinilor cetățenești. Discuțiile politice și religioase nu sunt permise în cadrul reuniunilor Lojei;

  3. Francmasoneria nu oferă avantaje financiare;

  4. Francmasoneria sprijină o paletă largă de acțiuni caritabile, atât masonice cât și non-masonice.

Masonii au propriile lor motive de a face parte din Francmasonerie. În cele ce urmează, putem evidenția câteva dintre motivele invocate:

  1. Autoperfecționare – contribuția continuă pentru binele familiei și societății;

  2. Cunoștințe – obținerea de informații despre istoria și misterele Francmasoneriei;

  3. Frăție – posibilitatea de a avea noi prieteni și cunoștințe din toate categoriile de viață, preocupări și vârstă;

  4. Educație – posibilitatea de a învăța de la colegi și mentori prin practicarea ritualului și elaborarea de scurte discursuri;

  5. Realizare – progresul în diverse poziții în Lojă pentru a deveni Maestru Venerabil;

  6. Caritate – capacitatea de a contribui la cauze meritorii, atât Masonice cât și non-Masonice.

meditation-in-freemasonry.png
  • Francmasoneria este un ordin inițiatic tradițional şi universal fondat pe Fraternitate. Ea constituie o alianță de oameni liberi și de bune moravuri, de toate rasele, de toate naționalitățile și aparținând tuturor religiilor;

  • Francmasoneria are drept scop perfecționarea Umanității. În acest sens, francmasonii se recunosc Frați și își datorează ajutor și asistență, chiar în situațiile de pericol pentru viață. Ei trebuie să acorde ajutor oricărei persoane aflate în pericol;

  • Francmasoneria este în căutarea constantă a adevărului și a dreptății, Francmasonii nu acceptă nici un obstacol și nu își stabilesc nicio limită. Ei respectă gândirea celuilalt și libera lui exprimare, caută concilierea contradicțiilor și vor să unească oamenii prin intermediul unei etici universale și prin respectarea personalității fiecăruia;

  • Francmasonii consideră munca drept o datorie și un drept. Ei trebuie să respecte legile și autoritatea legitimă a țării în care trăiesc și se reunesc liber. Sunt cetățeni educați și disciplinați și se conformează imperativelor conștiinței lor;

  • În practicarea Artei, francmasonii urmăresc respectarea regulilor tradiționale și a cutumelor Ordinului. Francmasonii, în căutarea comună al aceluiași ideal se recunosc între ei prin cuvinte, semne și atingeri pe care și le comunică în mod tradițional în Lojă, în cadrul ceremoniilor inițiatice. Aceste cuvinte, semne și atingeri, la fel ca și riturile și simbolurile, fac obiectul unui secret inviolabil şi nu pot fi comunicate niciunei persoane care nu are calitatea de a le cunoaște;

  • Fiecare francmason este liber să-și declare sau nu, apartenența sa la ordinul masonic, dar nu o poate dezvălui pe cea a unui Frate, fără acordul acestuia;

  • Francmasonii se asociază între ei pentru a constitui (conform tradiției masonice) colectivități care iau denumirea de Loji. Orice Lojă este guvernată conform deciziilor luate de Frații reuniți în Ținută Ritualică, dar ea nu poate să se îndepărteze de principiile generale ale Francmasoneriei, nici de legile Obedienței căreia îi aparține;

  • Lojile se grupează în Mari Loji, păstrătoare ale Tradiției, care își exercită autoritatea suverană, exclusivă și fără părtinire asupra celor trei mari grade ale Francmasoneriei Simbolice: Ucenic, Calfă și Maestru Mason;

  • Marile Loji se guvernează conform principiilor tradiționale ale Ordinului Universal, propriilor lor Constituții și Regulamente. Ele respectă suveranitatea și independența altor Obediențe și interzic orice implicare în afacerile lor interne;

  • Marile Loji întrețin între ele relații necesare coeziunii Ordinului Universal;

  • Marile Loji pot stabili între ele tratate și alianțe fraterne, dar nu recunosc nicio altă autoritate masonică națională sau internațională superioară celei a lor;

  • Marile Loji își stabilesc regulamentele și normele lor și își asigură, singure, administrația, justiția și disciplina interioară. Astfel, este menținut caracterul universal al Ordinului Masonic în ceea ce privește personalitatea fiecărui corp masonic național, autonomia fiecărei Loji și libertatea individuală a fiecărui Frate pentru ca toți francmasonii să lucreze în Iubire, Pace și Armonie;

  • Francmasoneria Universală a creat democrația modernă pe care o proclamă și o apără. A contribuit neîncetat la progresul omenirii, a creat organisme pentru înfrățirea națiunilor, organisme cu caracter universal drept garanție a păcii și înțelegerii între popoare, militând împotriva agresiunii, violenței și abuzurilor;

  • Intrarea în Ordin este permisă oricărui bărbat liber și de bune moravuri, ce prin muncă, perseverență și cinste și-a câștigat stima și respectul societății. Pentru a fi Mason trebuie să crezi cu tărie în Dumnezeu, să-ți iubești Patria până la sacrificiul suprem, să-ți iubești și să-ți respecți familia și Ordinul ca pe tine însuți. „Cunoaște-te pe tine însuți, iubește-ți aproapele, ajută-l, respectându-i demnitatea“, iată Regula de Aur a Masoneriei;

  • Francmasoneria promovează respectarea drepturilor omului, respectul legilor, tradițiilor patriei și a culturii universale; 

  • Francmasoneria modernă nu este o societate secretă, scopurile ei nobile fiind cunoscute public;

  • Francmasoneria din Republica Moldova are rădăcini străvechi comparabile cu cele ale Francmasoneriei Universale, ea contribuind la dezvoltarea Societății Moldovenești;

  • Marea Lojă a Moldovei are personalitate juridică, fiind recunoscută de autoritățile țării noastre, beneficiind de toate drepturile legale. 

istockphoto-1331579485-612x612.jpg

Masoni Celebri din Moldova

Alexandru Ioan Cuza (1820-1873)

Alexandru_Ioan_Cuza.jpeg

Una dintre cele mai emblematice figuri din istoria României, a fost domnitorul care a pus bazele statului român modern prin unirea Moldovei și Țării Românești în 1859.

Cuza a fost un reformator vizionar, al cărui mandat a fost marcat de transformări esențiale în domeniile social, economic și politic.

Reformele sale au avut un impact durabil asupra evoluției României, pregătind calea pentru dezvoltarea democratică și pentru crearea unui stat național unit și modern.

Vasile Alecsandri (1821-1890)

Vasile-Alecsandri.webp

Una dintre cele mai proeminente figuri ale literaturii și culturii românești din secolul al XIX-lea, a fost un adevărat promotor al identității naționale. Cunoscut ca poet, dramaturg, diplomat și om politic, Alecsandri a avut un rol crucial în mișcarea de renaștere națională și în procesul de unificare a Principatelor Române.

Prin operele sale literare și activitatea sa politică, Alecsandri a contribuit la consolidarea limbii române literare și la propagarea valorilor naționale, devenind o voce esențială în efortul de modernizare și emancipare a României.

Alecu Russo (1819-1859)

russo.jpeg

Alecu Russo a fost un poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român, originar din Basarabia, recunoscut ca ideolog al generației de la 1848 și precursor al modernității în literatura română, născut la Chișinău în 1819 și decedat la Iași în 1859.

În creațiile sale dramatice A.Russo folosește pe larg tezaurul limbii populare, a surselor poetice folclorice și a tradițiilor scrisului moldovenesc din trecut, considerînd că „datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor”, iar „Moldova are și ea analele sale, scrise pe frunzele codrilor, și ea are eroii săi de drumul mare, ale căror balade sunt cu drag cîntate de popor”. 

Mihail Sadoveanu (1880-1961)

Mihail-sadoveanu1.webp

Mihail Sadoveanu, a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici (productiv, care a scris o operă bogată) prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice.

Mihail Kogălniceanu (1817-1891)

Kogalniceanu.jpeg

Una dintre cele mai importante și influente personalități ale României din secolul al XIX-lea. Om politic, diplomat, istoric, scriitor și avocat, Kogălniceanu a fost un vizionar care a contribuit decisiv la modernizarea României și la realizarea Unirii Principatelor Române.

Considerat un părinte fondator al României moderne, Kogălniceanu a fost un promotor al reformelor sociale, economice și politice care au pus bazele statului român unitar și independent.

Bogdan Petriceicu Hașdeu (1838-1907)

Bogdan_Petriceicu_Hasdeu.jpeg

Una dintre cele mai complexe și influente personalități din istoria culturii române, a fost un adevărat om al Renașterii în spațiul românesc. Scriitor, filolog, istoric, lingvist, folclorist, om politic și enciclopedist, Hașdeu a lăsat o moștenire culturală și intelectuală de neegalat, contribuind decisiv la dezvoltarea filologiei românești și la consolidarea conștiinței naționale.

Cu o vastă cultură și o inteligență sclipitoare, Hașdeu a fost un pionier în numeroase domenii ale științei și culturii, devenind una dintre figurile emblematice ale României moderne.

Dimitrie Cantemir (1673-1723)

cantemir.png

Dimitrie Cantemir, este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai istoriei și culturii românești.

Patron și protector al instituției de învățământ, Dimitrie Cantemir a fost ales de către fondatori ca egidă și emblemă spirituală datorită activității deosebit de complexe în întreaga sferă a cunoașterii valorilor culturale și spirituale, datorită rolului său de ambasador constant și asiduu al culturii și valorilor românești.

Cărturar de formație enciclopedică, Dimitrie Cantemir, este cel mai important promotor al umanismului și preiluminismului românesc din secolele XVII-XVIII.

Titu Maiorescu (1840-1917)

maiorescu.jpeg

Una dintre cele mai proeminente figuri ale culturii românești, a jucat un rol esențial în dezvoltarea intelectuală și culturală a României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Filosof, critic literar, politician și pedagog, Maiorescu a influențat profund gândirea românească prin ideile sale și prin activitatea desfășurată atât în cadrul Junimii, cât și în sfera politică. 

bottom of page